Exploataţii caprine – DSVSA SUCEAVA

Capre de găină de vierme

Am stat de vorbă pe această temă cu doamna doctor Irina Topoleanu, medic veterinar în cadrul Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Capre din România. Principalele boli infecţioase cu etiologie bacteriană la care sunt expuse caprinele în această perioadă a anului sunt: chlamidioza sau avortul chlamidian, capre de găină de vierme sau avortul salmonelic, agalaxia contagioasă sau răsfugul alb, mamita gangrenoasă sau răsfugul negru, anaerobiozele dizenteria anaerobă a iezilor, enterotoxiemia anaerobă a caprelor produse de bacterii din genul Clostridium spp.

Acestea pot fi prevenite printr-o serie de măsuri, în funcţie de rezistenţa pe care o manifestă boala: prin măsuri generale de profilaxie; prin măsuri de profilaxiespecifică vaccinare ; prin măsuri de combatere terapeutice ,atunci când măsurile generale de profilaxie şi cele de profilaxie specifică nu dau rezultatele scontate şi, prin urmare, boala apare în efectiv.

cum ar fi papiloma semne de boală helminți

Clamidioza este o boală infecţioasă produsă de Chlamydia psittaci, care determină cele mai multe avorturi la capre după a a zi de gestaţie, iar semnele clinice ale bolii sunt: pneumonia, cheratoconjunctivita, poliartritele şi febra.

Chlamydia se localizează în tractul intestinal, iar în timpul gestaţiei va afecta cotiledoanele placentei.

Fii la curent cu ce apare nou pe VICE Romania

Purtătorii bolii sunt porumbeii şi vrăbiile, însă un mare rol în transmiterea la animale îl au insectele, mai ales căpuşele. În focarele de avort chlamidian se instituie carantina, iar caprele care au avortat se izolează şi se tratează cu antibiotic cu spectru larg de acţiune tetraciclinele. Femelele gestante din efectivul contaminat sunt supuse unui tratament individual de necesitate cu antibiotice. Salmoneloza este o boală infecţioasă sporadico-enzootică, produsă de germeni din genul Salmonella.

Apariţia bolii este influenţată de condiţiile de alimentaţie şi zooigienă neconforme frig, umezeală etc. Afectează animalele adulte, dar şi iezii. Caprele gestante se pot infecta cu Salmonella abortus, care induce o boală abortigenă gravă, avortul producându-se în luna a 4-a sau a 5-a de gestaţie.

Să aflăm ce să hrănim găinile ouătoare

Avortul este precedat de unele semne generale ca febră, nelinişte, inapetenţă, scurgeri vaginale şi este urmat uneori de retenţii placentare şi metrite. Uneori, gestaţia poate fi dusă la termen, dar iezii sunt neviabili şi mor în primele 15 zile de viaţă.

Infecţia iezilor cu Salmonella enteritis se traduce simptomatologic prin tulburări digestive diareesindrom febril, uneori bronhopneumonie. Caprele care au avortat se izolează şi se tratează cu antibiotice cu spectru larg, iar la capre de găină de vierme femelelor se pot administra, profilactic, antibiotice în furaje sau vor fi tratate injectabil cu antibiotice cu acţiune prelungită.

Iezii se izolează şi se tratatează cu sulfamide sau antibiotice din grupa capre de găină de vierme cu spectru larg. Profilaxia bolii se realizează prin măsuri generale, accentul punându-se pe asigurarea condiţiilor corespunzătoare de zooigienă şi a raţiilor alimentare echilibrate.

Imunoprofilaxia se capre de găină de vierme face cu un vaccin preparat dintr-o tulpină inactivată de S. Agalaxia contagioasă răsfugul alb produsă de Mycoplasma agalactiae este o boală infecţioasă extrem de contagioasă, specifică oilor şi caprelor. Se caracterizează prin mamite, hpv virus for throat cancer sau oprirea secreţiei de lapte, artrite şi cheratoconjunctivite. Aspectul laptelui este vâscos, culoarea - verzuie sau gălbuie, se coagulează capre de găină de vierme fierbere.

Tratamentul este în general ineficient capre de găină de vierme din această cauză singura măsură de prevenire este vaccinarea caprelor gestante în a doua perioadă de gestaţie lunile cu produsele Agalaxin sau Agavac. Mamita gangrenoasă vierme medicament negruprodusă de Staphiloccocus aureus, este o boală infecţioasă gravă, deseori mortală, care afectează caprele în lactaţie, caracterizată prin tulburări generale, modificări calitative şi cantitative ale laptelui, consecutiv gangrenei glandei mamare.

medicamente noi pentru paraziți în organism hpv vaccine guillain barre

Prevenirea prin vaccinare produsul Mamivac scade semnificativ şansele de apariţie a bolii şi, de asemenea, este foarte importantă igiena mulsului. Anaerobiozele sunt un grup de 8 boli infecţioase produse de bacterii din genul Clostridium spp. Aceste capre de găină de vierme pot afecta sistemul nervos, digestiv şi renal, adesea cu sfârşit letal.

Tratamentul trebuie aplicat precoce, însă de cele mai multe ori este ineficient. Vaccinarea turmelor de capre oferă rezultate optime. Vaccinarea caprelor gestante în lunile asigură imunizarea pasivă a iezilor împotriva dizenteriei anaerobe determinate de Clostridium perfringens.

Pleuropneumonia contagioasă a caprelor este o boală contagioasă caracterizată prin sindrom de febră, afecţiuni pulmonare tuse, jetajdatorate unor leziuni specifice pulmonare cu aspect fibrinos, determinate de Mycoplasma mycoides capre de găină de vierme. Are adesea o evoluţie cronică la tineretul caprin, ceea ce duce la slăbire progresivă, până la cahexie.

Tratamentul este în general ineficient, dar se pot încerca derivaţi de streptomicină. Prevenirea bolii se realizează prin măsurile nespecifice asociate alimentaţiei şi condiţiilor de întreţinere a caprelor.

Evomec 10 ml

Pasteureloza este o boală manifestată prin bronhopneumonie ca simptom principal, produsă de Pasteurella multocida, şi care afectează toate categoriile de caprine. La iezi apar mai ales formele acute, respiraţie dispneică, jetaj, tuse, rigiditate, în timp ce la adulţi, pe lângă papilloma uomo virus respiratorii, apar artrite, mamite, capre de găină de vierme, edeme, abcese.

Măsurile generale de prevenţie vizează respectarea regulilor de igienă, alimentaţie raţională, evitarea supraaglomerărilor. În cazul apariţiei îmbolnăvirilor, se izolează animalele bolnave şi se instituie tratament cu antibiotice de tipul penicilinelor.

Actinobaciloza are ca agent etiologic un germen infecţios numit Actinobacillus ligniersii, care determină apariţia unor abcese în ţesutul conjunctiv subcutanat, mai ales în zona capului şi a gâtului. De asemenea, poate apărea o mastită actinobacilară, cu prezenţa de abcese moi, fluctuante, ce conţin puroi alb-gălbui.

Această boală poate fi confundată cu limfadenita cazeoasă Corynebacterium pseudotuberculosiscare afectează şi sistemul limfonodal, iar nodulii au conţinut cazeos şi nu fluid-purulent. Tratamentul în ambele cazuri constă în aplicaţii locale de soluţii iodate şi tratament general cu antibiotice peniciline.

Profilactic, se recomadă evitarea factorilor ce pot cauza leziuni la nivel bucal şi capre de găină de vierme. Campylobacteriozele sunt provocate de Campylobacter fetus sau C. Ca semne, la peste 30 la sută din iezii avortaţi se pot observa necroze ale ficatului. Placenta este adesea edemaţiată şi se produce necroza cotiledoanelor. În unele cazuri poate să apară şi diareea.

Tratamentul constă în administrarea medicamentelor din grupa antibioticelor cu spectru larg, din grupa tetraciclinelor. De preferat - Între 20 nov şi 15 dec se vaccinează împotriva a 8 anaerobioze inclusiv Tetanosul cu rapel după săptămâni la animalele nevaccinate anterior apoi anual. Se poatre încerca mutarea în toamnă a vaccinării, pentru a limita scăderea lactaţiei postvaccinal.

Opţional se mai poate face şi vaccinarea împotriva avortului salmonelic, mai ales în efectivele unde a evoluat boala. Pe timpul păşunatului deparazitarea internă la oile şi caprele adulte se face la nevoie, dictată de rezultatele examenului coproparazitologic, cu recomandarea ca intervalul dintre deparazitări succesive să nu depăşească 3 luni.

În cazul infestaţiilor masive se recomandă repetarea după 48 de ore.

capre de găină de vierme puede salir papiloma en la boca

Deparazitarea externă la oi tratamentul pentru râie se poate face prin îmbăiere, aplicaţii de soluţii Pour-on sau injectabil. Tratamentul se face între 15 mai şi 15 iunie. Este necesar un termometru in fiecare adapost ,cand temperature scade sub 7 grade C,interveniti cu un ventilator de aer cald mai ales in perioada fatarilor,ganditiva ca iezii vin din mediu capre de găină de vierme de 38 grade C,uzi in 5 grade-va dati seama ce soc primesc?

Boala are caracter sezonier, fiind mai frecvent semnalată la sfârşitul verii lunile iulie-august. Clinic, se poate observa erupţia, pe tegumentul buzelor, a unor vezicule care se sparg rapid, lăsând în loc cruste maronii-negricioase, care se rup uşor şi care sângerează, erupţii pe tegumentul mamelonar, care prin suprainfecţii produc mamite, şi la extremităţile membrelor pot apărea pododermatite. Există şi un vaccin viu liofilizat care poate fi folosit pentru prevenirea apariţiei bolii la iezii sănătoşi.

Artrita encefalita caprină este o boală virală produsă de un lentivirus din familia Retroviridae, cu o evoluţie cronică şi ireversibilă. Afecţiunea se transmite prin colostru, lapte, aerosoli şi sânge. Manifestarea bolii constă în inflamaţii articulare, durere, rigiditate, postură anormală, pierdere în greutate, pareze, paralizii, mai ales la tineret. În general, în România se aplică măsuri de profilaxie nespecifică, ce vizează dezinfecţia aparatelor de muls şi igiena mulsului, în timp ce în ţările cu incidenţă crescută a acestei boli se practică imunoprofilaxia specifică.

Boala limbii albastre Blue-tongue sau febra catarală malignă este o maladie virală necontagioasă, produsă de virusul Bluetongue din genul Orbivirus, transmisă de insectele din genul Culicoides. Nu există un tratament eficient care să combată această boală, singurele măsuri fiind carantina şi vaccinarea de necesitate cu tulpini virale specifice. Măsurile nespecifice de prevenire se bazează pe controlul vectorilor ţânţariicare au un rol foarte important în transmiterea acestei boli. Febra aftoasă este cea mai contagioasă maladie virală întâlnită în general la rumegătoare.

Este produsă de un virus din familia Picornaviridae, care acţionează prin ARN-ul viral asupra codului genetic celular.

Pereche de găini din rasa Phoenix

Se transmite prin contactul cu secreţiile şi excreţiile animalelor bolnave sau purtătoare ale acestui virus. Simptomatologia bolii este reprezentată de stare febrilă, inapetenţă, ptialism, inflamaţia mucoasei bucale, cu apariţia de vezicule şi ulterior a unor ulceraţii caracteristice.

Aceste leziuni pot fi prezente şi la nivelul ugerului şi în regiunea copitei. În România, această boală este carantinabilă de gradul I, din cauza caracterului foarte crescut de răspândire a bolii şi a pierderilor consecutive, iar măsurile care se pot lua în caz de apariţie a bolii vizează eliminarea întregului efectiv afectat culling.

Bolile parazitare interne Coccidioza iezilor este o protozooză, provocată de sporozoare din genul Eimeria. Afectează iezii de luni, la care apare diareea hemoragică, lipsa poftei de mâncare, adinamie, deshidratare. Evoluţia este spre hipotrepsie şi anemie.

Curativ, tratamentul se bazează pe sulfonamide Sulfaquinoxalinaiar chimioprofilactic, cu anticoccidiostatice.

Top citite acum

Toxoplasmoza este o zoonoză cu o mare putere de răspândire, produsă de protozorul numit Toxoplasma gondii. Semnele clinice sunt şterse, caprele comportându-se normal înainte de avort. Fetuşii sunt mumificaţi.

scapa de paraziti subcutanati

După o invazie iniţială în intestinul subţire, organismul T. Un mare rol în transmitere îl au pisicile, care se infestează de la păsări sau de la rozătoare şi ulterior elimină oocite prin fecale, contaminând hrana sau apa consumată de capre. Administrarea profilactică a preparatelor gen Toxovax înainte de montă limitează avorturile şi reduce pierderea mieilor datorată toxoplasmozei. Vaccinarea se realizează la 3 săptămâni de la inseminarea artificială sau ovulaţie şi în unele cazuri la femelele gestante.

Helmintozele sunt boli produse de trematode Fascioloza sau gălbeaza mare, Dicrocelioza, Papilloma sintomi perdite Moniezioza, Cenuroza sau capiala, echinococcoza şi nematode strongilatoze gastrointestinale, dictiocauloza.

Toate aceste parazitoze apar în general în vară-toamnă şi au în comun consecinţe precum anemia, adinamia, slăbire. Fiecare dintre paraziţii enumeraţi au localizări în diverse ţesuturi şi organe, tabloul clinic fiind polimorf. Cea mai mare incidenţă o au: - Fascioloza Fasciola hepatică apare după consum de furaje mucegăite, după păşunatul pe terenuri umede cu biotopi de gasteropode şi evolează adesea cronic, cu sindrom de miastenie, slăbire, edeme.

Certitudinea acestei parazitoze se face prin examen ovohelmintoscopic al fecalelor, iar pentru tratament se utilizează Douvistome. Profilactic, capre de găină de vierme fac dehelmintizări periodice, mai ales primăvara, înainte de ieşirea la păşune, şi toamna, înainte de intrarea în stabulaţie, cu produse specifice. Curativ, se utilizează derivaţii benzimidazolici Albendazol.

Are o evoluţie lungă, ceea ce duce la cahexia animalului. Profilaxia constă în dehelmintizarea caprelor adulte, purtătoare de tenii, atât primăvara, capre de găină de vierme şi toamna. Colubriformis, Nematodirus spathiger. Tulburările digestive cu diaree urât mirositoare sunt semne ale parazitozei, însă examenul coproscopic confirmă diagnosticul.

Snap Cu toții cunoaștem beneficiile cărnii de pui crescut la țară sau a ouălor lor în comparație cu alternativa din ferme. Vietățile astea înaripate se pot plimba în libertate și se pot tăvăli în voie în praf, ceea ce face carnea și mai gustoasă și la fel și ouăle lor. Dar s-ar putea să existe și un dezavantaj la stilul ăsta libertin al găinilor. Conform unui nou studiu de la Universitatea din California, Riverside, păsările care nu stau în țarcuri se pot infecta mai ușor cu paraziți ca puricii, păduchi și căpușe, spre deosebire de cele din ferme.

Terapia constă în medicaţie antidiareică şi antihelmintică cu spectru larg ivermectine. Semnele clinice sunt toxiner i kroppen la tineret, şi anume: diaree urât mirositoare, capre de găină de vierme exagerată, urmată de tuse chintoasă seacă şi respiraţie accelerată.

Tratamentul se bazează pe derivaţii benzimidazolici la tot efectivul de capre. Boli parazitare externe Parazitozele externe sunt reprezentate de scabie, miază, malofagoză, ectoparazitismul cu pulicide. Scabia sau râia poate fi sarcoptică Sarcoptes scabiei sau râia capului, râia psoroptică sau râia corpului Psoroptes communis şi râia corioptică sau râia picioarelor Chorioptes ovis.

Semnele comune sunt pruritul, depilaţiile zonale, papule şi vezile locale şi cruste. Pentru prevenire şi terapie se fac îmbăieri cu soluţii antiscabioase de genul Diazinolului. Miaza cutanată apare mai ales vara şi toamna şi se manifestă prin eroziuni şi plăgi cutanate produse de formele larvare ale unor diptere din familia Tachinidae. Are evoluţie enzootică, mai ales la tineret după codotomie şi afectează mai ales rasele ameliorate. Pielea prezintă plăgi, cu secreţii abundente în care se pot observa larvele mobile.

În miazele prepuţiale şi vulvo-vaginale se fac spălături locale cu soluţii de Neguvon, apoi unguent sulfamidat.

Profilactic, se recomandă igienizarea spaţiilor şi a saivanelor.